joi, 24 iunie 2010

Pretenții și percepții

Comunitatea gay din România este una extrem de pestriță, asta chiar dacă în media românească se încearcă promovarea unei imagini negative cu caracter general. Totuși, sunt și oameni ies din aceaste clasificări negative făcute doar de dragul audienței și al penibilului. Nu de alta, dar pe plaiurile mioritice nu există una fără cealaltă. Scopul este același: banii

Se întâmpla ca uneori să apară și gay de calitate în prim-plan, iar aprecierile să curgă fără ca orientarea lor sexuală să aibă vreo legătură cu ceea ce fac. Pentru început totul este bine, iar majoritatea gay-iilor sunt mulțumiți că X este unul de-al lor, iar lumea îl apreciază așa cum este, îi admiră acțiunile chiar dacă acesta este homosexual. Imediat ce X are „tupeul” să-și trăiască viața așa cum dorește și iesă puțin din șabolnul general, să declare niște chestii puțin tendențioase, este pus la zid chiar de cei din gay.

Suntem în situația în care X ar trebui să trăiască și să acționeze după cum vrea altcineva, să vorbească numai ce dorește altcineva, eventual să consulte comunitatea gay sau cine știe ce adunare în privința unor declarații. Cu ce drept unii pretind asta? Răspunsul încă este o enigmă...

Și aici e marea problemă în România, în faptul că tot timpul avem pretenția ca alte persoane să acționeze după cum am vrea noi, dar nu ne gândim că fiecare e liber să-și trăiască propria viața după propriile reguli atâta timp cât nu aduce atingere directă altora. Când cineva nu acționează cum dorim, ca și cum ar fi mașinuța noastră cu telecomandă, ne detașăm și începem a arunca nejustificat cu pietre.



Diversitatea este văzută mult prea limitat în țara asta. Vedem, acceptăm că există, dar de multe ori criticăm anumite lucruri ce țin de divers. Aici nu mă refer doar la haine, ci și la modul de a trăi. Nu suntem capabili să tolerăm alte comportamente și stiluri de viața, însă avem pretenția ca noi, gay-ii, să fim tolerați de alții.

Când se spune că mulți din gay sunt bolnavi, să știți că parțial e adevăr. Aici mă refer la cei din România, în special,  și nu vreau să-i condamn neapărat pentru asta, ci mai degrabă să fac o constatare. Gay-ii din România sunt foarte frustrați, încordați, nici nu știu cum să zic pentru a nu fi înțeles greșit. După cum am mai spus, nu condamn, există o perioadă de tranziție la fiecare, de adaptare, dar asta nu înseamnă că trebuie să devenim niște tâmpiți ai societății, niște oameni ce acționează natural doar între 4 pereți. Bine, asta nu dorește să spună că trebuie să ne purtăm sexualitatea în piept ca pe un ecuson, ci mă refer strict la naturalețea, relaxarea ca interacțiune socială.



Nu vrea să pretind un anumit mod de comportament nimănui, nu ăsta este scopul meu, nici măcar al postării. Aș dori, mai degrabă, să încercăm să fim ceva mai relaxați, să vedem lucrurile mai simplu, să nu ne complicăm existența în frustrări. Știu că fiecare are o frustrare sau mai multe, chiar și eu,  însă important este să trecem peste, să învingem fiecare obstacol psihologic la un moment dat.

De exemplu, odată la ceva timp îmi fac un raport general compus din diverse analize: financiară, psihologică, fizică, profesională, etc..Așa îmi determin noi provocări, noi ținte de atins. În același timp îmi văd vulnerabilitățile, lucruri cărora le dau pe viitor o importanță deosebită spre a le rezolva. E important să știi la ce lucruri ai de lucrat.

Tu când ți-ai făcut ultima dată un raport personal?

2 comentarii:

HappyGay spunea...

Cred că te referi la comentariile lui wannabegay vizavi de declaraţiile lui dragoş bucurenci, ai dreptate! când am citit post-ul nu m-am gândit la asta...

Stoicescu A. spunea...

Nu pot să zic că ăla a fost punctul de plecare, dar sunt mici influențe. Chestiile astea le-am constatat în N medii, nu doar cele gay, dar fiind manifestate mai ales în cercul nostru, am decis să abordez subiectul până la urmă.

Renato Zero în ”Felice perdenti” pune bine în evidență ce am vrut eu să spun, chiar dacă simt că nu mi-am găsit cele mai bune cuvinte.

Suntem buni doar atunci când vor unii și dacă suntem în forma agreată de ei, când personalizăm, iar altora nu le convine, devenim cei mai rău... buba neagră a pământului.

Ține mult de caracterul uman! Ține și de capacitatea noastră de a merge mai departe altături de unii, chiar dacă la un moment dat au lucruri diverse față de noi, făcând referire la gândire, valori, perceții. Important e ca cei de lângă să fie valoroși per ansamblu, să nu-i aruncăm la gunoi pentru „un meci pierdut”

 

Copyright © 2010 Idei de gay | Premium Blogger Templates & Photography Logos | PSD Design by Amuki