vineri, 13 august 2010

Campioni del mondo, partea Eurostar.

Și am ajuns cu bine la Ancona. Este ora 4:40 dimineața. Cobor din tren. Foarte cald, ziceai că ești pe plajă. Bine, nu e mare distanță până acolo, câteva sute de metri și poți să-ți bagi picioarele în mare, la propriu de data asta.

Trenul meu Eurostar pleacă la ora 6 și 18 minute. Am timp de n-am ce să fac cu el. Arunc 2 euro într-un aparat și mă bucur de mult doritul energizant. Ce dracu fac? Baterie la laptop n-am, aia n-am, companie n-am! Caut un bar deschis cu o priză la dispoziție. Bar găsit-am, dar prizele lipseau. Nu cumva să le furi vreun chilovat (kw). Mă resemnez și încep să mă plimb. Mai fac vreo două simulări de traseu la mașinările de bilete. Mai arunc cu privirea după câte un gagiu. Unul bun tare, dar însoțit. Exact cum scrie la carte... în fine. 

Se face 6 și trenul meu se garează. „Il treno Eurostar 7323 parte dal binario 3 ovest”. Bini bre, așa să fie. Îl aștept de 2 ore aproape. Mă cocoț rapid în el sperând că până la destinație sub 150km pe oră n-o să mergem. Îmi așez bagajele și caut ca nebunul priza aia nenorocită să pun la încărcat măgăoaia numită generic laptop. Lipsă! Trenul frumușel, nimic deosebit. Totuși, unde-i priza aia? Eram în stare să mă uit și sub scaun. 

M-am resemnat și de data asta. Lasă, n-o să mor acum fără calculator. Am trecut și prin lucruri mai grele :))) așa că pleacă trenul uuuu uuuu. Pam pam, pam pam, lent băiatul nostru. Zic: lasă bre că merge așa până trece de triaj, poate are abătută. Cuvintele îngroșate sunt termeni specifici, că eu m-am plimbat prin locomotive în România când eram mic, doar din neam mi-s CFR-ist. Ei, eram pe vremuri, când aveam bilete gratuite, dar nu călătoream aproape niciodată pe șine, poate doar așa la muncă cu tata, să văd și eu cum muncește oamenii mari.

Trec 10 minute după care aud „Stiamo arrivando ad Ancona Mare”. Hai dă-l dracu de Eurostar, oprește la o haltă după 10 minute? Ăștia sunt tâmpiți? Nu vă zic că tot a oprit continuu. Am zis că înnebunesc, Eurostar-ul meu se comportă ca un tren accelerat de data asta. În fine, o să ziceți că-s nebun eu, dar nu e păcat să ai un tren Eurostar și infrastructura necesară să-i dai în goarnă, iar tu să-ți bați joc de el?  În fine, nu era un Eurostar ca celelalte, era unul ciudat rău, un model de care nu am mai văzut. La cum arăta, zici că era produs de ruși. 

Am zis eu bine, italienii E proști tare câteodată.

3 comentarii:

Liviu spunea...

Important e că ai ajuns. Ete că nu ai murit fără măgăoaie. ;))

Stoicescu Alexandru spunea...

N-am murit, dar nici bine nu mi-o fost :)) Nici orgasm nu am avut :))

anelise spunea...

lasa ca o sa ai tu orgasm in viitorul foarte apropiat.:))

 

Copyright © 2010 Idei de gay | Premium Blogger Templates & Photography Logos | PSD Design by Amuki